Nu sunt cea mai religioasă ființă de pe fața pământului, dar nici nu hulesc vreo religie sau modul cuiva de a se manifesta religios, nu atât timp cât nu mă atinge pe mine, ca să zic așa. Fiecare face și crede în ce-l duce capul. Nu e treaba …
Ultima dată când am fost undeva de 1 Mai, să fi fost prin 2009, tot în Vama Veche. De-atunci, spiritul de Vamă mi-a murit încet și nesigur, înghețat de frigul din cort. Îmi jurasem că n-am să mai mai merg la mare pe o vreme așa de friguroasă …
Când am auzit pentru prima dată știrea nu i-am dat cea mai mare importanță de pe lume. Așa sunt eu, am o doză de egoism manifestat atunci când se vorbește despre lucruri care nu mă privesc direct sau indirect. Dar, după câteva nopți ba de parteh-parteh, ba de …
Se simte; ceva mai mult decât se simte varianta cealaltă. We take what we’re given Just because you’ve forgotten That don’t mean you’re forgiven Comments commentsPowered by Facebook Comments
După ziua de naștere a uneia din cele mai bune prietene, iată că a venit rândul și a mamei mele. Momentele frumoase vin împreună, se vede treaba. Nu, nu e ziua ei (prietenii știu că mama e născută în aceiași zi cu mine – sau, mă …
Știi cum e să ai un prieten care să te accepte așa cum ești? Așa cum îți debitezi ideile ciudate? Așa, cu excesele tale de furie controlată, intenționată sau nu? Nu știi? Ei, bine, n-ai avut un prieten ca Laura. Mulți au fost cei care-au purtat, …
De vreo câteva zile tot umblu de bezmetică prin oraș, fotografiind tot ce prind. În mare parte pentru viitoarea expoziție fotografică ”Parfumul parcurilor gălățene. Ieri și Azi”. Printre picături de parfum de parcuri neamenajate cum trebuie, mai fotografiez și lumea urbană, cu oamenii ei, cu ale ei clădiri …
…mă duc la mare! Anul trecut, pe vremea asta, plecam în Sighișoara și stăteam pe-acolo multe zile. De fiecare dată când simt că mă pierd, îmi iau ghiozdanul în spate și fug cât văd cu ochii. Unii, atunci când li se prăbușește lumea aleg să stea printre oameni, să …
Acum câteva zile, buna mea prietenă, rusoaica, scria despre oameni, despre cum nu mai sunt ei oameni și despre cum lucrurile legate de omenie merg din rău în tot mai rău. Vineri, pe strada mea, văd următoarea scenă: o doamnă în vârstă, stând pe carosabil, lângă o bordură …
Deși obișnuită să scriu articole zilnice, mai mult sau mai puțin câtcotașe, fie chiar și-o recenzie banală a vreunul film, de vreo ceva vreme, am cam rărit scrisul pe Octocat. Nu că mi-ar fi mai puțin drag să scriu pe blog și nici pentru că mi-aș fi …
Mi-e o scârbă colosală de șerpi. Cu toate astea, exact cum la un film de groază te uiți dintr-un fetish ciudat pentru macabru, așa m-am dus și eu, ca un copil mare ce sunt, să văd expoziția de reptile vii de la Muzeul de Științe ale Naturii (Galați). …
Am avut mereu o problemă în ceea ce-i privește pe oameni, și anume, nu-mi place nici dacă mă piști cu ceară, să-mi fie invadat spațiul personal. Dacă acum câteva săptămâni (să fie vreo două), plecam la mijlocul concertului Alternosfera (nu că în mod normal mi-ar plăcea ei prea …
Unui vecin de-al bunicului meu i-a intrat un cui în picior în timp ce se ducea pe câmp să priponească bovinele. Orice om slab de înger ar fi lăsat cuiul acolo, pe jumătate intrat în picior până la primul spital. Până la primul spital ar fi putut să …